din discutiile recente de peste weekend am ramas cu niste intrebari: reprezinta suma de bani care intra in buzunarele unui cuplu un lant care-i si tine? in ce procent banii afecteaza pe cei doi? cine ar trebui sa castige mai mult EA sau EL? cati considera independenta financiara a fi vitala si impart absolut totul la 2, nemteste? ce anume nu ar trebui impartit? poti economisi in cuplu spre interesul personal??
pentru multi mi se pare ca asta e ingredientul principal: cat ofera in bani cel de langa!
daca asta e criteriul dupa care se face selectia, nu e de fapt cuplul degenerat tocmai de moneda prin care exista?
…inteles cand a disparut vara din termometre si au aparut frunze uscate in iarba. dimineata tura cu rolele s-a desfasurat corespunzator..la pranz s-a simtit vantul si pe seara am tremurat de frig. atat de repede s-a racit..stiu! vremea a luat exemplu din jur unde totul se invarte cu rapiditate fara timp de expunere, cercetare si pricepere a sensului. de aceea cand m-am intors acasa playlistul de weekend canta ce va propun aici in pragul toamnei:
ps: vremea rece ma intoarce cu dor catre unde am ramas de fapt.
maxim imi plac vechile case ale Bucurestiului; ma bucur de camerele mici dar foarte inalte, holurile nesfarsite, scarile stramte spiralate, parchet din lemn, mansarda, ferestre mari cu bolta si grilaje.
ps: mi-aduc aminte de prima experienta de genul asta, in Cotroceni - Eroii Sanitari, nr 18
m-am gandit sa deschid un OUTLET cu sentimente; nu doar ale mele, sunteti liberi sa faceti comert si cu cele care prisosesc la domniile voastre in ograda. preturile sunt stabilite pe categorii emotionale: bucurii, fericire, una bucata rara de dragoste, placere de orisicare fel, ironiile si rautatile, descumpanirile, zapacelile, nedumeririle sau dependentele.
la oferta se afla stresul, dispreturile si dezamagirile: se vand la kilogram luna asta. in final scopul este sa dau tot ce am simtit caci altfel impresia e ca degeaba au existat acele momente si invataturile se risipesc.
din septembrie intra noua colectie de sentimente..asa ca mai dati o tura pe-aici
din copilarie inca asociez atelierul unui spatiu in care muncesti folosind unelte, masini si proceduri de lucru, rezultand un produs finit.
am incheiat ieri atelierul de dans propus de CNDB si pot sa spun ca produsul este descoperirea unor orizonturi noi; prin interactiunea cu cei din jur, prin accesarea unor emotii interioare, prin straduinta de a produce expresie privitorilor, prin incredibilul contrast al personalitatii umane expuse unui mediu social versus artistic. a fost greu dar extraordinar de frumos. sunt momente care vor ramane in sufletul meu pentru totdeauna si promisiuni de care ma voi tine.
undeva pe parcursul anului am ratacit placerea de a dansa; imi pare acum ca vina e a intalnirii cu dementa in stare pura. ma asteptam sa castige binele, ca in povesti, insa viata bate legendele iar mie imi ramane doar sa improvizez cu ce ramane dupa asemenea experiente nedorite, neprovocate si din pacate traite. straduinta e in a nu devia spre subiectul puternic personal ci a ma intoarce la gandurile de asta seara cand am petrecut trei ore bune, clare, dorite, depasind asteptarile, in noua provocare a Centrului National al Dansului.
desi e vara, propunerea e dificila: lucrul nostru, al amatorilor, pe scheletul unui spectacol deja consacrat: Cvartet pentru o lavalieră. greu. greu de depasit barierele comune ale socialului si de prelucrat informatia cruda, nepreparata a miscarii pe o tema definita. in discutii am incercat sa conturam ce ingrediente sunt absolut necesare intr-un spectacol cu public - finalitatea lucrului nostru in comun dealtfel - si am identificat: publicul, spatiul performativ, cei care livreaza spectacolul, cei care il pregatesc. in plus determinare, dorinta de a face sens si implicarea in concretul actului de miscare.
de felul meu ma implic in tot ceea ce fac intens, cu pofta, cu gandurile cele bune, cu placerea de a fi parte dintr-un intreg. cred ca in general acesta e secretul gustului minunat al vietii: sa te afli in ea! sa o gandesti in fiecare secunda; sa nu pierzi vremea in trecut ori zburand spre viitor. prezentul in care te implici este esenta. bilanturile vin oricum odata cu nostalgiile iar concluziile sunt irelevante in conditiile unui parcurs improvizat al lumilor noastre; ne intersectam sau doar ne percepem, ne iubim sau ne ferim de intensitate, ne pastram aproape sau ne ignoram, ne ingrijim pe noi si/sau pe cei din jur.
am bucuria de a face parte dintr-un nou workshop de dans si am mii de idei generate de aici.
2010
am fost si raman fana a lui Nicolas Cage. sa il vad in rol de vrajitor a fost o surpriza. efecte dragute, intriga si un ucenic enervant: Jay Baruchel. asta pentru ca mi-a dat impresia ca are prune in gura iar felul in care vorbeste m-a enervat. Monica Bellucci are si ea o aparitie magica la inceput si final iar restul e aventura romantica. ce poate iesi din amestecul lumii vrajitorilor cu secolul 21 puteti vedea in fantezia plina de actiune aflata pe marile ecrane. tot pentru amiaza recomandat.
2010
film pentru copilasi. cu povestea celor 4 natiuni stapanite fiecare in parte de aer, apa, pamant, foc. un Avatar (din pacate termenul pentru mine e direct legat de Pandora) care are capacitatea de a controla toate elementele naturii. in elementara lupta pentru cucerirea pamantului se implica mai toti adolescentii natiunilor si balanta spre bine o aduce luptatorul suprem. vizionare pentru dupa-amiaza desi e 3D cu realizare buna!
2010
e prima data cand mi-a placut Tom Cruise intr-un film de actiune. in fine comedie cu multe cascadorii. Cameron Diaz ramane aceasta blonda, diafana, adorabila printesa cu talente de agent secret. film lejer de duminica!
2010
super film de actiune. inclusiv ideea mi se pare aproape de realitate. oameni programati sa ucida, conspiratii si super cascadorii. mi-am dat seama si ce m-a agasat la Inception - avem in permanenta din off pe cineva care povestea ce vad…fara sa ma lase sa ma implic in actiune. Angelina e super doamna si imi place cum si-a dus rolul; din final pare ca urmeaza partea a doua.
2010 - s-a lansat in Romania pe 30 iulie (pe 8 a fost premiera la Londra) toata lumea e impresionata de film: ca are vanzari foarte bune, ca nu se gasesc locuri desi ruleaza peste tot, ca DiCaprio e foarte bun, ca ideea e geniala. l-am vazut si eu asa ca ma pot arunca la pareri. ideea imi place: acceseaza mintea pe care nu ti-o pricepi prin vise; protejeaza-ti subconstientul de extractii (ce stomatologic suna!) construieste lumi virtuale paralele. scenariul interesant dar motivatia minimala de a lupta impotriva monopolului mondial energetic nu m-a convins. pana la urma ce vina avea magnatul batran si bogat pentru ca i-au reusit combinatiile? de ce sa castige Saito? realizarea: spectaculoasa si interesanta, 3D-urile parca totusi cumva nefinalizate ori am stat eu prea aproape de ecran; vreau sa-l vad si in Imax. prea multe impuscaturi si prea putini impuscati - sub tirurile nesfarsite de gloante nu picau nici proiectiile nici personajele principale. as fi vrut sa-i vad ceva mai afectati: Ariadne - cu vre-o haina rupta pe ea; Eames - cu vreun efect bumerang al misiunii grele in minte; Arthur caruia ii reusesc miscarile chiar si impotriva gravitatiei sa aiba obstacole ceva mai grele decat tavalitul peste pereti; Saito - care genereaza conflicte dar nu si solutii in misiune - ceea ce poate se nimerea mai bine; Mal - nu mi-a placut deloc - pentru o proiectie cu vechime, fata de care Cobb simtea vina, regret, dragoste dincolo de constient, a fost prea calma si ne-dezlantuita, prea civilizata si curata, prea docila. Cobb - Di Caprio nu m-a convins ca sufera, ca se simte vinovat - are aceasta mina de tanar vesnic intrigat ce nu imi spune ca e rupt in bucati de 1. efortul inteligentei capatate din experimentarea vietilor traite in paralel, virtual si 2.efortul de a suferi drama mitologica a lui Odiseu. ah imi imaginam pe Clive Owen insangerat, ranit in inima si privire, maturand visele tuturor cu minunatele capacitati de ca controla subconstientul.
ca desfasurare a fost previzibil; m-am asteptat la toate cele intamplate asa ca ma intreb cum ar fi iesit filmul sub indrumarea lui Guy Ritchie sau Tarantino.
credeti ca ii vor face o continuare?
din pacate la efecte am comparat cu Matrix ce ramane preferat.
aveti completari? obiectii?
edit de dupa a doua vizionare: in visul cui a ramas Cobb? var1: era in uitare si isi refacea lumea fara Mol? sau era in visul batranului tata care il invatase sa navigheze in mintile oamenilor si incerca sa-i planteze ideea ca Mol nu mai exista?
concert de exceptie La Scena in seara asta: voce si chitara. voce dumnezeiasca e o expresie care are sens dupa acest concert: Maria Raducanu respira talent si este o raritate accesibila noua de care nu profitam suficient. va las spre ascultare caci nu am toate cuvintele la mine dupa cantarea in rusa, spaniola, italiana si mai ales romana :)
in ce fel muzica va afecteaza la job?
pentru mine un bazait e in regula. daca e prea tare nu ma mai concentrez. prefer, impreuna cu colegii, radio guerrilla.
ascultati posturi de radio sau o lista selectata de voi?
obiceiul e parte din mediul de lucru sau mai degraba un exces?
ca cea de azi cand intrebarile vin torente, face bine o discutie lunga asezata la drum de seara, sub fericita briza a AC-ului si hidratanta interventiei a apei plate. cum viata ne ofera cotituri la fiecare pas, depinde in concluzie sa ne asternem drumului cu grija si in putin sa speram caci oricum multe, surprinzatoare si mai ales incredibile vom primi.
ps: toata lumea spune ca Inception e un super film. l-am programat in curand.
Three o’clock in the morning
It’s quiet and there’s no one around
Just the bang and the clatter
As an angel runs to ground
Just the bang and the clatter
As an angel hits the ground
foarte greu este acum nu pentru ca sensul e lipsa ci pentru ca doare.
pentru toti care au contribuit la strangerea banilor necesari operatiei, pentru cei care stiu povestea Sabinei, pentru cei care nu o stiu dar vor sa afle .. foarte tanara, curajoasa si mult iubita Sabina mai exista doar in sufletul si fiinta parintilor. s-a intamplat pe 10 iulie la ora 01.30
au reusit sa obtina fondurile desi parea imposibil la inceput, au reusit sa ajunga in Lausanne, s-au bucurat de rezultatul bun al operatiei si apoi au revenit cu vestea implacabila. timp de 40 de zile cei doi parinti indurerati canta si citesc povesti langa noua casa a ei; uneori deseneaza, alteori povestesc din momentele petrecute impreuna. cu siguranta nu se pot desprinde. asa ca atunci cand vreti o lectie de viata, cititi aici ca sa vedeti despre ce si despre cum.
citeste aici
un extras mai jos: Concluzia cea mai importantă a analizelor noastre empirice este că societatea românească actuală dispune de:
- unul dintre cele mai mari deficite de cunoastere stiintifică a publicului în context european: doar 1 din 7 români dispune de o cultură științifică consolidată şi activă;
- unul dintre cele mai înalte niveluri din Europa ale credinţelor şi practicilor religioase, și un nivel ridicat de credință în vizibilitatea intervențiilor supranaturale: precum miracolele sau oamenii posedați de diavol;
- unul dintre cele mai înalte niveluri din Europa ale încrederii în para- și pseudo-științe, precum horoscopul, precum și o acceptare ridicată a superstițiilor;
- un nivel ridicat al atitudinilor pozitive fată de stiintă şi față de dezvoltările ei (circa 1 din 2 români declară sprijin puternic şi pragmatic cercetărilor științifice); totuși, aceste atitudini sunt prea puțin bazate pe cunoaștere şi pe adeziunea în cunoștință de cauză la metodele, valorile şi realizările știinţei.
- 40% dintre români consideră că zodia în care suntem născuti ne influentează „mult” sau „foarte mult” personalitatea.
Recent Comments