Archive for the 'Imi plac filmele' Category

3D

am vazut in aceeasi seara:

The Hobit -2 - dezolant si plictisitor aproape la fel ca primul; nu s-au legat povestile si nici ideile; ba mai mult nimica nu mai inteleg despre mult iubitul Legolas - acum este prea uman, ceva mai gras si schimbat fata de LOR. efectele speciale sunt superbe desi mi-as fi dorit altceva decat paianjeni in padurea aia. pe final sunt sigura ca Smaug este cel mai vorbaret dragon din istoria povestilor nemuritoare sau cum le vreti voi!

Gravity - idee frumoasa de filmare dar total previzibil si plictisitor! mi-a adus aminte de pasiunea pentru SF pentru care am citit sute de carti! in ultimii 10 ani nu cred ca am mai citit ceva din zona asta ..nu pot spune de ce :)

ps: orice ar fi 3D imi place si astept mai multe filme..poate intr-o zi cu o poveste buna si actorie pe langa efectele frumoase!

Sherlock Holmes: A Game of Shadows

2011
film dragut cu efecte speciale din ce in ce mai bune. urmeaza nr 3 sper eu cu un scenariu imprevizibil. regia Guy Ritchie. Robert Downey JR si Jude Law care se completeaza bine si pentru mine o surpriza: Noomi Rapace care m-a obligat sa reiau la vizionare seria Millennium.

doua bucati de exceptie

The Last King of Scotland
2006
un film despre evenimente reale petrecute in Uganda sub dictatura lui Idi Amin. un film de Kevin Macdonald care prezinta o realitate vazuta din perspectiva europeanului idealist, ajuns acolo in cautarea aventurii, care cu inconstienta isi urmeaza nebuniile personale reusind sa genereze si mai mult rau in jur via tiranului care conducea tara. mi-au placut Forest Whitaker, James McAvoy, Kerry Washington.

Hotel Rwanda
2004
povestea reala a lui Paul Rusesabagina (un rol foarte bun facut de Don Cheadle) care printr-un miracol reuseste sa gazduiasca mii si sa salveze 1268 refugiati in timpul genocidului din Rwanda. un film dureros prin ceea ce spune raspicat: cruzimea si dementa umana nu are limite. Paul si-a dorit sa devina preot insa a ajuns manager de hotel; intr-un final a reusit sa faca muuult mai multe pentru familia si semenii lui din aceasta functie; fie Tutsi fie Hutu in fata razboiului civil cu totii au luptat pentru a ramane in viata. avand  in vedere ca s-au declarat aproximativ 800.000 de morti a fost o lupta crunta pentru supravietuire pe care filmul a reusit doar sa o arate in masura cinematografica permisa.
regia: Terry George

Gladiator

2000

in ultima saptamana tot am incercat sa-mi fac timp sa-l revad. asta pentru ca aveam nevoie de un erou viteaz in actiune. genial Russell Crowe impreuna cu intunecatul Joaquin Phoenix; bine conturate personajele, dramele - peisaje superbe, replici memorabile. regia: Ridley Scott.
Maximus: Strength and honor.

La piel que habito

2011

un film de Pedro Almodovar. in prima faza m-au obosit imaginile de laborator ale doctorului; apoi m-a cuprins nebunia din actiune si m-a zapacit felul in care a reusit Almodovar sa gestioneze scenariul. foarte bun film. nu ma asteptam de la boemul Antonio Banderas sa reuseasca un rol atat de bun. tranzitia frumoasei Vera este exceptionala - Elena Anaya - atat de sexy si cu o privire de inger. inclusiv rolul secundar al Marisei Paredes mi-a placut. cat despre Roberto Alamo - WOW ce aparitie scurta si decisiva! obligatoriu de vazut.

In Bruges

2008

iarasi bine jucat rolul de catre Colin Farrel. in replica Brendan Gleeson, cu rolul de obosit al profesiei sale care in final dovedeste un altruism nemasurat si o putere de sacrificiu peste asteptari. Ralph Fiennes face si el un moment foarte bun pe final al mafiotului cu viata dubla care nu are posibilitatea de a ceda la nivel principial in favoarea exemplului spontan. un film bun.

The Hangover

2009 si 2011

le-am vazut in incercarea de a intelege de ce place aceasta serie tinerilor :) si mi se pare ca am pierdut vremea degeaba caci nu mi-au placut intamplarile celor 4 prieteni si felul in care le-au jucat. poate nu e genul meu de distractie ce s-a intamplat de-a lungul a 2 filme si de aceea nu am priceput ce si cum sa rad :)

London Boulevard

2010

Colin Farrell nu este preferatul meu dar mi-a placut in acest film pentru ca si-a jucat personajul bine; a reusit sa traduca in expresie efortul unui fost puscarias de a se dezice de viata lui si a merge pe un drum complet diferit: in dragoste si pace. din pacate pentru eroul filmului mafia l-a vrut inapoi si genul de viata traita l-a urmarit pana in final - dealtfel finalul neasteptat pe care l-am apreciat pentru simplitatea lui. totodata replicile au fost distractive si personajele din jur speciale: Keira Knightley, David Thewlis, Ben Chaplin. a fost dragut :)

Mystic River

2003

un film de Clint Eastwood care mi-a ramas in minte desi l-am vazut acum 2 zile. are in scenariu tot ce trebuie - crima, drama, mister, accident nefericit, greseli imposibil de reglat, prietenii destramate de trecerea timpului, copilarie prezentata in antiteza si realitate greu de acceptat. jocul actorilor este pur si simplu perfect: Sean Penn, Tim Robbins, Kevin Bacon care isi impletesc rolurile intr-o maniera dramatica, patrunzatoare, memorabila. fara tone de post productii si efecte IMAX - un film in care se poate studia actoria prin interpretarile senzationale ale actorilor principali si secundari (Laurence Fishburne, Marcia Gay Harden etc).

The river has many depths. Let it wash over you.

Oldboy

2003

un film impresionant prin povestea absolut dementa pe care o deruleaza in etape dramatice, imprevizibile si sangeroase pe final.
am citit pe IMDb ca au avut 4 caracatite vii la filmari si actorul vinovat de consumarea acestor vietati intr-un mod atat de brutal, s-a rugat dupa fiecare, el fiind Buddhist de felul lui.

Filantropica

2002

un film de Nae Caranfil in care Mircea Diaconu, Gheorghe Dinica si Mara Nicolescu isi dau masura categoriei geniale din care fac parte: cea de actori nemuritori - care au stampilat intr-o interpretare exceptionala imaginea unei tari iesite din comunism, a dementei generata de profitul ilicit, a minciunilor regizate si a “finului simt intreprinzator” atat de romanesc, pe care Gheorghe Dinica ni-l ofera. mai jos priviti va rog o secventa, devenita clasica in viata multor “oameni de afaceri”= bauturica, umorul si lautarii:

Midnight in Paris

2011
am mers din cauza regizorului Woody Allen si impotriva castingului - respectiv Owen Wilson care ma plictiseste in general. si filmul nu a reusit decat sa imi aduca aminte despre Paris cat de frumos este! nicio gluma reusita, niciun moment cu adevarat comic - nu pentru ca a lipsit conceptul ci pentru ca nu s-a legat povestea. pe scurt concluzia ar fi ca orasul te face si desface la minte :)

Pina

2011
am asteptat cu nerabdare sa vad acest film pentru a intelege mai bine arta dansului contemporan, printr-o legenda: Pina Bausch (Josephine) ea s-a nascut in Germania unde a lucrat ca dansator, coregraf si regizor. felul in care a ales sa interpreteze dansul a capatat in timp un nume Tanztheater (traducere: dans expresionist).

filmul l-am vazut si nu pot sa spun ca mi-a ajuns. mi-as fi dorit mai mult despre ea nu doar sentimentele generate in cei din jur si felul in care i-a influentat; mai multe momente cu Pina si mai putin reportaj / documentar; sa ma simt in poveste desi am fost un vizitator neutru intr-un sir de emotii pastelate, inlantuite si descrise foarte pe scurt.  sa vad toate spectacolele ei  - mi-ar placea maximum! Wim Wenders a avut o tehnica superba de a ne prezenta istoria. stiu ca unora le este greu sa descifreze codul dansului contemporan dar sugerez putina deschidere catre experiment. atat e suficient pentru a intelege despre ce este vorba.

Personal Quotes

“When I first began choreographing, I never thought of it as choreography but as expressing feelings. Though every piece is different, they are all trying to get at certain things that are difficult to put into words. In the work, everything belongs to everything else — the music, the set, the movement and whatever is said. I don’t know where one thing stops and another begins, and I don’t need to analyze it. It would limit the work if I were too analytical.” (New York Times, September 29, 1985

I’m not interested in how people move, but what moves them.

Amores Perros

2000

trei povesti care se intalnesc intr-o intersectie, fara legatura dar pretinzand acelasi efect: absurdul din viata de zi cu zi. felul in care joaca actorii mi-a placut cel mai mult; le simti durerile, nervii, pasiunile. cainele Cofi este genial - poate de fapt e a 4 poveste lateral desfasurata! lupte ilegale intre caini, legaturi interzise in familie, crime intre frati si libertate prin renuntarea la tot. excelenta atmosfera: intensa si derutanta!

Requiem for a Dream

2000

foarte bine exprimata dependenta in acest film: de familie, de oameni, de dragoste, de pastile, droguri si tot asa. felul in care se transforma simturile, gandirea, actiunile celor implicati. despre obsesie si dementa simtite impreuna cu cele 4 personaje principale: mama, fiu, iubita si prieten. dureros prin sectiunile reci in adancul vietilor (super secventele rezumat ale consumului) bine gandit, bine scris, bine jucat.

ps: am revazut zilele astea Snatch (inca ramane nr.1 la mine in top)

Transformers: Dark of the Moon

2011
ah, dar ce imi place IMAX mai ales cand vine vorba de un preferat de-al meu: Transformers numarul 3.
s-a aratat foarte complex, imbogatit fireste de tehnologie si cu ceva mai multe combinatii bine amestecate cu istoria integrand faptele reale ale ei. dragostea pasionala care il urmareste pe eroul medaliat pentru fapte eroice in razboiul contra extraterestrilor - ce draguta.
am sarit de secventele prea army, extra SUA si m-am focusat pe manevrele Masinilor.

ah, dar ce imi place IMAX si Transformers!

Harry Potter and the Deathly Hallows: Part 2

este partea a doua sau a fost pe bune/pe bune/gata/gata seria de aventuri cu Harry Potter si mega prietenii lui Ron, Hermione + bonus toata gasca de profesori&elevi?
parca Lord Voldemort nu mai e asa de fioros pe final..dincolo de ceva incruntaturi si incordari de muschi nu a prezentat chiar asa un pericol direct cum ma asteptam la confruntarea finala. foarte draguta transformarea lui Severus Snape din dusman in cel mai aproape aliat printr-un scenariu dealtfel foarte posibil. vazut la IMAX (care-mi place maximum!) a livrat superb intreaga atmosfera a conflictului, nenumaratele bolovane rostogolite si detaliile magice ale povestii.

ps: Harry eu tot sper ca vei reveni si cu alte minunate intamplari de familie.

Incendies

2010

filmul este facut dupa o piesa de teatru (semnata de Wajdi Mouawad scriitor, regizor, dramaturg nascut in Liban).
cuprinde un subiect foarte dureros: soarta femeii pe timp de razboi.
initial credeam ca e un scenariu previzibil insa pe final m-a surprins culmea, cu firescul nebuniei, cu implacabile atrocitati care se intorc impotriva agresorilor in aceeasi masura in care au afectat victimele lor. razboi civil, lupte inter-religioase. incercarea unei femei de a rupe lantul furiei si puterea ei de a iubi dincolo de durere, absurd si inacceptabil. foarte bun.

Dancing Dreams

este un film pentru cunoscatori. cei care stiu despre Pina Bausch s-au bucurat de momentele frumoase. cei care nu stiu au avut parte de o surpriza: emotie, implicare si cele mai bune sentimente provocate de aceasta productie germana.

practic traiesti alaturi de un grup de tineri, intregul fenomen al intalnirii cu dansul contemporan, dirijat de dansatoarele Jo-Ann Endicott si Bénédicte Billiet, sub intensa observatie a Pinei. repetitiile sunt prezentate impreuna cu interviurile la cald ale celor implicati (cu varste intre 14-18 ani).

pentru mine a fost tulburator.

Biutiful

2010
ah ce film frumos; cat talent de la Javier Bardem.
are tehnici in filmari care mi-au crescut tensiunea, emotii ale actorilor care m-au impresionat, intamplari simple si absurde ca de obicei in viata noastra, cu extras de lume nebuna in care ne aflam.
Uxbal: Look in my eyes. Look at my face. Remember me, please. Don’t forget me, Ana. Don’t forget me, my love, please.