m-am gandit sa fac o lista cu bucatele servite azi:
dimineata: ciorba de potroace; 1 sarma, 1 carnacior, 1 bucatica de pui (a facut mama asa o friptura bunaaaa) 7 furculite de salata de boeuf, 3 felii de caltabos, 2 prajituri cu foetaj, 1 prajitura cu crema
la pranz: salata de boeuf (muulta), 3 sarmale delicioase, caltabos cat cuprinde cu ardei iuti, un ecler
pe seara: deja mi-e gandul la friptura, sarmale si o ciorba :))))) sa ma insinuez la Vili :)))
indigestie sa fie! :)) la voi ce-a adus mosul?
inevitabil de Craciun ne gasim cu gandul la familie. macar o data pe an sa facem asta cu caldura si dragoste 
si datorita scriiturii din cartulia veche plina de intelepciuni.
ma intreb cati dintre noi merg acasa, in vizita de-acuma, la parinti! cati se simt deranjati pentru ca au aceasta “obligatie” si cati se afla pe drumul catre casa plini de cadouri si grija.
eu abia astept sa intru in casa mea! sa ma pup cu mama si sa-mi imbratisez sora.
eu abia astept sa-mi revad prietenii altfel decat in timpul anului, mult mai intorsi dintre cele lumesti si mai pregatiti de Mos Craciun.
caci intr-un fel sau altul acesta ne viziteaza si eu inca mai cred in tanarul vesnic barbos si cunoscator al dorintelor noastre. e drept acuma ne aduce alt fel de cadouri, potrivite varstei si mintilor :))
va urez tuturor un Craciun plin de iubire, bucurii, cadouri si vorbe bune!
pe curand
zana cea mai buna!
vacanta; fara trenul din franta ;)))
ma doresc a fi un val care se infasoara delicat peste tarm fara nevoia de a-l acoperi pentru totdeauna si fara puterea de a ramane langa el. sa ma involburez peste nisipul rasfirat de alte miliarde de valuri inaintea mea; sa facem dragoste intr-un ultim si nefiresc “adio” fara de care nu m-as putea intoarce pentru a deveni iarasi parte din multiubita mare.
cred ca valurile sunt doar cuprinsuri ale unor intelesuri raspandite in adancuri.
in vacanta vreau sa ma odihnesc; sa vad si sa revad filme; sa mananc fructe de mare cu gina si vili :))) si sa ma plimb.
mai vreau sa revad prietenii; sa beau cafea cu Doina; sa visez frumos si sa scriu…toate astea pentru ca pot!
in vacanta nu vreau sa vorbesc la telefon; nu vreau sa pierd vremea cu discutii despre job si nu vreau sa pricep ultima luna.
de revelion vreau la Lisabona.
va pup in ultima seara a unei zi lucratoare din anul 2007.
ps: incepe.. sezonul ultimelor “chestii” din anul curent si placerea primelor din 2008…pana la care mai avem timp sa ne plimbam pi’colo si pi’colo!!!
este foarte frig zilele astea. ceea ce ma trage la hibernare. plimbare pot face numai dimineata cand dau o tura suplimentara in parculetul Eroilor sanitari. deja am inceput sa inventariez aleile si bancutele
fireste am uitat sa dezvolt cu Le Mak detaliile privind cadourile, dar cel putin am aranjat treaba cealalta. asta pentru ca timpul este limitat zilele acestea si impartit intre cele mai importante.
am o alta petrecere deseara :) cu Mos Craciun, copiii colegilor si poezii :)))
probabil nu e vremea de odihna si hibernarea o lasam pentru saptamana viitoare. vreau sa vad filme si sa ma joc….de aceea telefonul il las pe silent incepand cu 22 Decembrie.
cu pupici gerosi va urez ca in ultimele doua zile lucratoare din an sa fiti veseli si cu gandul la vin fiert!
imi place intotdeauna!
prima ninsoare, si anul acesta prima a fost una serioasa, s-a lasat cu bulgari de zapada in capul prietenilor si plimbare pe gheata dupa miezul noptii. ce ma bucur este ca am ajuns la Bran vineri unde ma asteapta o zapada senzationala in care m-am tavalit 2 zile.
pe langa zapada am avut parte de:
- o cabana primitoare
- 3 mese pe zi care au fost mai degraba o corvoada :))
- colegi dragi pentru ca deplasarea s-a facut in numele uniunii colegiale (teambuilding mai precis)
- tiroliana (aici am abuzat)
- arc si aici nu mi-a placut pentru ca era prea mare fata de mine si imi era greu sa-l tin
- plimbare in castel
- poze multe (vezi in dreapta pagina de poze)
- odihna
- turturi la geam
- planuri de viitor; pentru ca se impun cativa pasi inainte
- vin fiert langa Zanoaga, partia secreta
- U2
am avut un sfarsit de saptamana frumos, ceea ce va doresc si voua.
din ce in ce mai mult comunicarea prin sms si ym. ma gandesc serios sa incep a-mi interzice sa mai raspund, pentru ca nu pricep emotiile. ma refer strict la domnii care considera sms-urile ca un fel de mod diplomatic de a stinge niste discutii. prefer domnii care se uita in ochii mei cand spun: La multi ani! Mi-e dor de tine! O sa-ti demonstrez!! Nu am putut! Sorry! sau macar …dau un telefon!!!!!
intotdeauna ce ma gandesc eu cand primesc un sms e diferit de realitate, deci din start e un mod de comunicare degenerat. desigur e foarte frumos flirtul prin sms nu am ce spune si vorbele dragi cu prietenii care pica din senin si-ti inveselesc momentul si sublinierile unor sentimente pe care le-ai trait cu cei din jur…da, si rautatile :)) si povestile scurtate cu abrevieri din ce in ce mai inventive.
Domnilor… daca vreti sa-mi spuneti cuvinte care chiar inseamna ceva, veniti sa mi le spuneti direct ca sa pot simti emotiile.
declar deschis sezonul de intoleranta! ok, l-am inceput mai demult, dar acum il declar in scris aici ca sa va fie clar.
va sarut!
sa latesc wordpressul!
nu e vina mea; cumva atunci cand scriu se amesteca textul cu toate coloanele din dreapta, care pica si se amesteca la randul lor cu altele de pe marginea inferioara.
aud de la experti ca e de fapt un lucru neobisnuit si ma intreb daca altora li se intampla.
ma pot intreba numai pe blogul meu; sau sa incep o campanie acerba de intrebari pe bloguri vecine (exista vecinatate in internet?) daca si cine a mai reusit performanta?
pt ca daca se dovedeste a fi unica, intentionez sa ma premiez in vreun fel special :))) corect?
pentru ca merit dupa atata incurcatura.
in alta ordine de idei ma simt inca straniu cu aceasta noua jucarie.
sa-mi scriu parerile printre alte randuri mi-a fost usor; sa scriu e-mailuri catre destinatari importanti din viata mea, a fost cel mai la indemana posibil; dar sa scriu intr-un fel organizat mi se pare greoi.
zilele astea ma intrebam daca nu cumva este noul mod de filosofare acest curent bloggerist pe care-l traim. in loc sa folosim stiloul cu cerneala (mai exista in librarii asa ceva?) si sa ne retragem in munti (ah de cate ori mi-am imaginat grupul lui Noica intre stancile Paltinisului, frunzarind tratate si purtand discutiuni serioase) ne folosim de tastatura, monitor si-un hard+reteaua asta nevazuta.
s-a auzit un zvon: peste 2 ani va fi blocata din cauza fotografiilor si video-urilor existente. era si cazul sa pateasca ceva ca sa ne arate si noua cat de mult duce.
vroiam sa va spun ca ianuarie este un termen strans pentru declararea multumirii mele fata de continut si imagine. cred ca-mi va lua mai multa vreme, pentru ca mi-am programat si intruniri de taina cu prietenii, in vacanta, pe care nu le pot amana.
pupici pufici
saptamana aceasta am lucrat in fiecare zi pana peste orele 21 ale zilei.
inseamna ca in afara de marti cand am tinut sa revand “closer”, am adormit foarte repede si mi-a fost mult mai greu sa ma trezesc dimineata. poate de la prea muncitele Exceluri sau de la visele despre noi si minunate produse pe care le invart in fiecare zi.
ce am observat este ca nu imi mai place nimic in zilele in care stau peste 12 ore la birou. nu-mi mai place plimbarea si nici vorba; nu-mi trebuie decat somn si energie sa trec de hop. uite-asa vine dorul de muncit la radacini: sa le tai, sa le mai las parca le-as smulge si le-as arunca in alta curte…sa vedem cum se adapteaza pe alte soluri roditoare
apropo, tot nu am idee ce cadouri sa cumpar asa ca putin ajutor m-ar intoarce din ale uzinei situatiuni.
am nevoie de vacanta si pt a fi sigura ca nu-mi va suna telefonul continuu dupa 21 Decembrie, este cazul acum sa exagerez cu munca.
restul e intamplator…
l-am revazut in seara asta si am hotarat: personajul perfect este clive owen, doctorul, cel care isi urmareste scopul si reuseste sa-si aduca iubita inapoi (neuitand sa loveasca si sa-si savureze succesul in acelasi timp). Este de departe un film cat se poate de realist: compromisul este parte din iubire si atunci cand il faci fara a regreta, ci pur si simplu pentru celalalt, este unica dovada ca ceea ce simti e real. Gustul compromisului este dovada. Daca ti se apleaca de la prea multe compromisuri…atunci e ceva gresit in ecuatie. Si habar nu am cum e cu ecuatiile astea; pentru ca tot timpul sunt altele mult si mai mult complicate.
Ca sa nu mai spun de coloana sonora :)
place mult
mi-am dat seama ca lipseste un spatiu special in blog :) cel dedicat aceastei trupe.
in curand va aparea si o pagina (stiu ca multi se intreaba de ce nu a aparut pana acum). pentru ca am nevoie de timp sa scriu despre piesele lor si cum aproape toate au cate-o istorisire personala; precis de sarbatori ma voi afla on line :)).
pot spune ca iubesc intr-un hal cum imi canta oamenii astia. sincer cred ca daca nu ar fi speciali pe din-launtrul lor nu ar avea de unde sa transmita atat de mult in piese si pare-mi-se ca nu ma pot abtine sa dansez cand ascult vreuna.
asa ca daca in metrou/troleu/autobuz/pe scari sau mese din vreun club, vedeti o domnisoara care se misca intr-un fel :))) e clar ca-s io cu versurile lor urlandu-mi in minti si urechi (apropo’ m-am gandit serios ca daca surzesc e un pret prea mic avand in vedere placerea).
drept si urmare fiti linistiti: in curand u2 si istoria lor impletita cu a mea intr-o pagina dedicata (vedeti in dreapta cum s-au asternut?).
apuc sa ma uit la TV din ce in ce mai rar.
Nnu prea mai am nici motive sa caut sa vad vreo emisiune: poate carcotasii miercurea seara; altfel nu inteleg de ce sa pierd vremea cu emisiuni dansante, ultima moda pe micile ecrane si stiri contrafacute, departe de idealul jurnalistic (”human interest”) si focusate pe deviatiunile politice si exhibi?ionismul vedetelor autohtone.
nu ma intereseaza subiectele astea si daca imi trebuie un film prefer sa il vad fara intreruperile de publicitate si autopromo, ultimele ma enerveaza din ce in ce mai mult.
ma intreb de ce petrece omul atata timp la televizor. ce anume il mai retine: dansul :))))) sau barfa? cred ca barfa. televiziunile s-au transformat intr-un furnizor perfect de barfe stupide.
de ce sa cauti a petrece timpul cu oamenii dragi cand poti privi emisiuni “generoase” din care sa poti extrage subiecte de vorba cu vecinele pentru vreo 2 saptamani :)))
ma intreb daca nu ar trebui sa cenzuram accesul copiilor la TV. ii cretinizeaza la propriu.
cum s-a pierdut placerea de a citi carti? remember? chestiile alea cu coperti si pagini in interior pe care sunt tiparite cuvinte. cuvintele formeaza propozitii care au sens si in general, nu se poate sa nu stimuleze imaginatia in vreun fel sau altul.
consider privitul la TV, o pierdere de timp. timp pe care nu-l recuperam niciodata. e degeaba si nefolosit in favoarea noastra.
imi pare rau pentru tot timpul pe care il pierd cu aceasta activitate si fac tot posibilul ca acesta sa fie cat mai putin.
si e o ceata!!! afara :))) nu la TV..
ca in fiecare an, in decembrie toate se aglomereaza. cu totii folosim nervii si franele la maximum.
inclusiv nevoile sunt multe: incercam a fi mai calzi, mai buni, mai zambareti, mai pierduti in lumea copiilor; iata cum se manifesta aglomeratia anul acesta la mine:
1. nu am habar ce sa mai cumpar cadou. detest aglomeratia in hypermarketuri si exact asta voi avea cand voi pleca la cumparaturi.
2. nu voi putea dansa, pentru ca fireste in Decembrie cu totii ies mai mult in oras…e cheful de petrecere….si desi nu-mi trebuie mult loc si acela va fi pe termen foarte scurt; cum se mai mira unii ca prefer sa dansez pe masa? :))
3. tot felul de tovarasi ma vor stresa cu doleante care mai de care mai pestrite, asa ca in Decembrie o sa fiu mai rabdatoare ca in alte luni si voi avea cuvintele pregatite :)))) cine stie cunoaste cum si ce !!!
4. e luna Excelurilor; am de predat zici de situatii si reconcilieri..asa ca inspiratie 0
5. Valdut va servi sambata prima lingura de supa deci sunt operator camera video 
6. abia astept sa ajung acasa asa ca in fiecare seara numar zilele si ma bucur pentru ca sunt din ce in ce mai putine pana in ziua x: sambata, 22 decembrie
7. mi-e dor de toti prietenii mei
8. mi-e dor de toti prietenii mei
imi plac. atat de mult incat sunt singurul pieton care paseste linistit pe sub torentiale :)) savurand fiecare strop.
stiu ca sunt mii de blocaje in trafic. astazi bulevardele erau luminate de ghirlande formate din masini. coloana ajungea pana langa stuf&vama veche.
desigur prefer sa fiu echipata cu incaltaminte serioasa si macar o gluga peste par. dar cand asta nu se intampla… tot ma balacesc in namoale, stropi de ploaie si baltoace.
probabil in alte vremuri asta era prima zapada. eu spun multumesc de ploaie si va jur ca nu doream zapada in locul ei.
poate va aduce si voua Mosul o bucurie
PROMIT SA NU MA PLANG DE TRAFIC.
de fiecare data cand ma retrag la Craiova ma simt bine.
poate pentru ca am atatia prieteni, poate pentru ca aici am iubit prima data, poate pentru ca aici am dansat ani intregi si de aceea sunt toate emotiile mai puternice …..sau poate sunt o sentimentala incurabila :))
imi place acum sa ma plimb si sa descopar cum s-a schimbat orasul. cum s-au mutat statuile :)) si au crescut fantani. e frumos in centru seara cand sunt toate pornite, dar nu-mi place cum apar noaptea fara stralucire si oameni. e ca un centru parasit..cred ca imi pare rau de parculet, doar acolo m-am sarutat prima data, nu? a ramas numai o amintire..
imi plac prietenii mei pentru ca nu s-au schimbat odata cu orasul
mi-e drag parcul Romanescu.
weekend placut si voua!
Recent Comments