Archive for July, 2008

miniportie

imi plac portiile mici, sa le savurez, sa-mi placa gustul muuult si sa ametesc de-atata zambet (cel de interior…sincer si nepretuit).
asa nu se decanteaza repede si nu se potriveste in sertarul cu amintiri…pe de alta parte capat nerabdare care imi gadila curiozitatea si cere mai mult. dar mai mult inseamna ca devine posibil mai putin ceea ce-mi probeaza prezenta procentului covarsitor al imaginatiei (fara nici o legatura cu fapte sau nevoi)…insa…tot imi place asa ca mai plutesc nitel. sunt sigura ca era un fluture :)

pe de alta parte fusei ocupata in a ma juca de-a badaranul strident.
lipsa somnului dauneaza grav chakrei :))))))

kahuna

lumea este o reflectare a gandurilor noastre.

asemeni lui Buddha, vechii kahuna considerau ca noi cream lumea prin gandurile noastre. tot ceea ce suntem, tot ceea ce se intampla in viata noastra reprezinta o consecinta a gandurilor noastre.

lumea este o reflectare a ceea ce se intampla in interiorul nostru. daca ne confruntam cu o problema, trebuie sa cautam cauza in noi insine, nu in factorii exteriori.
kahuna afirma ca supraconstientul este receptiv la limbajul de copil, ignorand formularile savante. psihanaliza a ajuns la o concluzie asemanatoare: interpretarile pretentioase, “destepte”, intelectualizate nu ajung la noi. accesul la miracol, si implicit, la supraconstient nu este posibil decat atunci cand reincepem sa privim lumea prin ochii unui copil. e vorba despre redescoperirea inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii. problema adultilor este ca si-au pierdut inocenta, dar si-au accentuat infantilitatea prin evitarea sistematica a asumarii responsabilitatii.
kahuna afirma ca, reinstaurand inocenta si starea in care nu judecam, nu punem etichete, nu suntem obsedati de castigul personal …. viata noastra se poate schimba radical: renuntam la a ne complica viata inutil si astfel ne redobandim bucuria de a trai, devenim mai creativi, ne adaptam mai suplu si mai eficient schimbarilor; iar calitatea relatiilor noastre se imbunatateste semnificativ.

libere optiuni

prea multe optiuni par a defini libertatea mea astazi.
pe langa multe alte sensuri ale libertatii, deja discutate, se afla si acesta: discret, evident si mai ales disponibil.
sa aleg depinde de mine, sa iasa cum mi-am imaginat depinde de circumstante, sa fie cum mi-am dorit la momentul alegerii depinde de nevoie.
din nou ma intorc la aceste mari influente pe care le resimt: fapt, imaginatie si nevoie.
care-i mai cu mot? imaginatia
care-i cinstit cu mine? faptul
care-i indispensabil? nevoia
si-atunci imi ramane sa ma impac cu alegerea de la momentul A fara sa ma tem de momentul B cand se intampla combinarea dintre alegere si faptul afectat de circumstantele impuse de nevoie care toatele aspira la imaginatia fara margini.
multe optiuni am si la telefonul mobil; dar imi sunt straine inca si le las asa ca-s bine fara detaliile tehnice.
multe optiuni am cand imi aleg cerceii dimineata…si nu inteleg de ce imi cumpar in continuu zdranganele.
multe optiuni am cand definesc libertatea si totusi ma simt constransa cateodata sa merg spre unde nu-mi convine.

zana buna-n cotitura :) nu are somn din pricina de ganduri

faze

Care sunt fazele realizarii unui proiect?
1. Entuziasm.
2. Deznadejde.
3. Cautarea vinovatilor.
4. Pedepsirea nevinovatilor.
5. Premierea celor care n-au avut nicio treaba cu proiectul

habar nu stiu

intre “habar-n-am” si “nu stiu” sunt diferente.
primul se refera la ceva ce nu stiu ca am.
al doilea la ceva ce nu stiu ca as avea habar despre.
am combinat si mi-a iesit “habar nu stiu” termen pe care-l patentez acu si-i dau si-un sens: se refera la ceva ce nu am si nu stiu ca as putea avea habar despre.

habar nu stiu unde-i fluturele ala….

ps: habar nu stiu care posteaza pe blog e dintre prietenii care a cerut sensul clar al termenului!!! are voie si drept de utilizare :))))

strasnic

te mai invarte viata.
o zi e fluturoasa :) alta e mai trista…dupa cum se schimba circumstantele.
dupa 2 ani si mai bine de convietuire cu colega mea de birou Raluca, iata ca pleaca….e prima ea care si-a construit un drum diferit de cel al Uzinei. si ii doresc din tot sufletul sa-i fie bine si sa capete tot ce si-a propus.
ce vreau sa spun e ca sunt trista si nu-mi plac aceste schimbari.
ma intreb daca are rost sa merg mai departe fara ea sau e vremea cotiturii…care ma caracterizeaza dealtfel.

cu cine-mi beau cafeaua? cu cine ma mai cert?

e singurul post despre Uzina care sta in pagina principala, pentru ca e singura treaba ce ma putea afecta…sa plece ea inaintea mea :)

let love rule fata draga…

fluturi

nu pot prinde fluturi!
fluturii sunt colorati si zboara pe rute spontane; acum sunt pe-o floare, imediat sunt in vazduh unde fac zigzaguri si foarte repede se pierd catre orizont fara sa-mi lase ocazia de a pricepe ce-au cautat pe-aici.
de ce fluturii vin sa mi se-aseze in cale? doar pentru: sic, sic, uite ca exist????
am vazut si de-acum ma preocup…fluturii sa nu-i mai… mai bine asa cu fluturi decat fara culoare si rutele-n zigzag.

zana buna cu fluturasi in coadele-mpletite :)

Lenny Kravitz

nu am mai vazut un concert de rhythm and blues pana acum.
si a venit Lenny la Bucuresti sa ne incante, impreuna cu o trupa foarte bine pregatita care ne-a impus un ritm dement.
acest tanar nascut in 26 mai 1964 este un adevarat copil rasfatat al New York-ului. si nu glumesc.
prima data a cunoscut R&B, jazz, gospel si asta inca se simte. in ce sens cunoscut: Ella Fitzgerald, Duke Ellington sau Miles Davis erau prieteni de familie si-i cantau la zilele de nastere!!! va dati seama cum vine asta in capul lui?!?!?
a ajuns sa cante la cel putin 5 instrumente: chitara, bass, orga, percutie, pian :) isi compune, orchestreaza si chiar produce singur piesele.
Kravitz a facut un spectacol foarte bun in Romania desi ne-a confundat cu Ungaria…si a regretat confuzia dupa atentionarile din public. nu frumos!
au avut treceri exceptionale intre piese…cum ar zice veteranii “la bataie” si in afara trupei clasice, pe scena a mai avut 2 saxofonisti plus un trompetist; mi-au incantat gandurile cu efectele lor.
publicul a fost incandescent, cel putin in zona mea (A) a cantat, aplaudat si chemat la bis o echipa istovita de atata efort muzical. noi le-am primit efortul cu foarte multa placere.
la final a sarit in public…a traversat partea dreapta a stadionului pana a ajuns pe o cladire..s-a intors pe scena salutand pe toti.

si-a incheiat cantarea cu un mesaj tare frumos: let love rule!
generally speaking…a fost p r e a  b i n e!!!

It Is Time for a Love Revolution!!! I’ll be waiting :)

good times

amortii

ce-mi place sa amortesc la sfarsit de saptamana.
e perfect cand nu ai nici un plan, sau in fine ca acum, doar un concert sambata seara despre revolutia in iubire :) subiectul meu preferat de-altfel.
intentionez sa cumpar un kit de concerte: pelerina de ploaie zdravana si cisme de cauciuc….impotriva ploii :)))
impotriva gandurilor ma tratez cu amortire, muzici si Vladut :)) care a facut primii pasi deja. frumos moment pentru noi, o intersanta perspectiva pentru el.
de-acum se deschid orizonturile…de-aici pornesc intamplarile nepricepute ale vietilor noastre. dintr-o amortire de vara.

zana buna va saluta si-un sfarsit de saptamana va saruta!

Metallica

nothing else matters in conditii lacustriene!

ploaie si-un frig de mi-a ajuns la oasele mele bronzate cu grija doua saptamani la rand pe malul marii.
moda vara-toamna de saci de gunoi, pungi si pelerine de ploaie, plimbata de colo-n-coace intre siroaie.
cel mai special: fanii…cantare cu urlete, mainile ridicate si fenomenalele asanale facute doar cu capul..si-au extrazdranganit creierii! respect pentru toti cei care nu au simtit ploaia din cauza pasiunii pentru maestrii heavy metal de pe scena.
James Hetfield (solist, chitar? ritmic?)
Lars Ulrich (baterie)
Kirk Hammett (chitar? principal?)
Robert Trujillo (chitar? bass)
trupa din seara asta; tinerii care-n 1981 s-au adunat si in 1983 au lansat Kill’em All dezvoltand un capitol nou in muzica…inca fac toti banii dati pe bilete.
bifat concertul :) si esenta din versurile de la comment:
Trust I seek and I find in you
Every day for us something new
Open mind for a different view
and nothing else matters

imperfectiunea obliga

am observat tendinta noastra de a impune celor din jur, felul propriu de a fi.
spre exemplu eu, in calitate de zana cea mai buna, impun celor din jur sa devina sinceri in primul rand, vrajitori, printese sau altele caracterele extrase din povesti.
desigur ce-i incurcat descurc prin vrajile cele bune si ce-i alambicat mi-i simplu sa chitesc la loc.
cum unii se cred perfecti, incearca sa se impuna. ceea ce-i gresit doar pentru ca e asa de plictisitor sa fi ajuns perfect. de-aici imi rezulta dimpotriva-ul in care imperfectiunea obliga.
cu cat e altul/alta in jur mai imperfect io ma simt mai bine…e in regula…e normal si pot de-asemenea sa-mi dezvalui imperfectiunea, la schimb.
exista momentul asta pentru toti.
si-atunci ma simt si eu obligata sa recunosc, ca nu pot prin natura slujbei de zana sa va indic precis, in scris, care-s erorile, dar le am :) si ma mandresc cu ele ca-s ale mele, unicele de ele!

tovarasi si prieteni va pup direct pe obraz!

noaptea

Bucurestiul e super…aici liniste si lumini..acolo galagie si petreceri.
e o combinatie intre aglomerarile interioare sau in fine, restranse in terase, si linistea impusa de luna si stele.
plus ca parca sunt mai multe fantani arteziene si floricele in cartier la mine, fata de anul trecut.
e cald si in capitala, noaptea, va recomand plimbarea :)

the girl effect

preluat de pe http://www.girleffect.org/

with…you

mi-e dor.

dare. change

perfect soundtrack!

Timpuri Noi

sambata seara m-am dus la concert Timpuri Noi in Vama Veche (terasa Hand) :)

a inceput in jur de miezul noptii si mai bine de o ora si jumatate din scena micuta au curs tone de talent.
piese noi si mai ales cele vechi reorchestrate.
un Dan Iliescu plin de pofta de cantare care-a subjugat tot publicul cu chitara lui :) incredibil ce-a facut cu noi acolo!!
Artanu intr-o mare forma: asemenea cantare e rara…si va spun imediat si de ce!
un Andrei Barbulescu venit cu cainele: a rupt inimile fetelor si sufletele domnilor cu ce-a scos din baterie.
Silviu Sanda care cred ca se minuna impreuna cu noi de ce-a iesit sambata seara pe malul marii negre.
asa magie si-un asa concert..mai greu sa capeti zilele astea!!! nu am vazut nici un aparat foto sau camera care sa streseze trupa…doar oameni care stiau toate cantecele si cereau mai mult.
doar emotie revarsata valuri valuri peste noi…si cine sa ma mai convinga ca in RO nu avem cu ce??????
primul meu concert cu Timpuri Noi l-am vazut in 1993 in Craiova pe baza…la Balcescu!!! si de-atunci au castigat atat de mult si culmea…nu numai ca nu fac mare caz din asta ci, cu incredibila modestie, ne arata intotdeauna ca pasiunea si placerea aduc performante.
ma bucur pentru ca m-am nimerit la concert si din tot sufletul sper sa mai am parte si de altele cu ei…ca toata noaptea de-ar canta..nu cred ca m-as satura!

Oh, totul e minunat,
Oh, minunat. Perfect!

MA RE

voi lenevi la mare doua zile :) si nu va mai spun ca-mi trebuiau sa-mi limpezesc mintile!!!!! promit sa ma intorc bronzata si dansata :) :)

edit de duminica noapte: bronzata (putin din cauza de 30 grade de protectie la crema) dansata si incantata de niste valuri exceptionale. cumva duminica, cand ma pregatesc de plecare, marea cea neagra imi serveste niste portii de valuri. azi au fost senzationale: puternice, racoroase, inspumate si am innotat in ele (EU!!!)  pana mi s-a incretit pielea de atata balaceala. am plecat acasa abia catre seara ametita si cu scoici in par.

mi-a placut sfarsitul de saptamana petrecut in Vama Veche, via 2 Mai.

fapt

cat la suta e fapt? cat e nevoie si cat imaginatie?
de fiecare data erorile vin din segmentarea procentuala a acestor trei parti din viata mea.
cat e fapt, realitate, pe bune, dovedit, de netagaduit?
cat e nevoie, provenita din lipsa sau din vreo trasnaie spontana?
cat e imaginatie? si cand are o domnisoara imaginatie…e dintr-o data totul distorsionat…diferit…se confunda nevoia cu faptul si se mixeaza cu imaginatia iar in final rezulta cel mai de pret sentiment: cel rece  - al dezamagirii.
depinde de procentul de imaginatie gradul de dezamagire.. sunt corelate in mod direct; asta pentru ca nevoia si faptul sunt autosuficiente.
am simtit in acest fel si nu-mi place sa ma trezesc ca dintr-un vis…sa vad ca am fost chioara si sa regret.
maine e alta zi cu soare :) cu alte fapte, nevoi si filme starnite din nu ma mai mir ce.

noapte buna zana buna.

surprize, surprize

azi am facut un cadou special unui coleg.
a iesit mare tambalau si in final toata lumea a fost fericita.
notabile in aceste manevre au fost incercarile de a gasi materia prima, foarte rara pe piata :) in aceste vremuri toride.
mi-e drag ca omului i-a placut si ca nu se mai astepta (dupa 2 sapt de la sarbatorirea zilei de nastere!!!)
foarte misto sa te tii de surprize :)))))) imi place la nebunie!!!!!