vreau sa merg in munti: Fagarasul imi lipseste din colectia de poze 
cum am strecurat cererea in zori de zi si-am luat aprobarea pe fond de semitrezire…acum nu mai putem da inapoi.
septembrie in munti inseamna paduri cu haine colorate de toamna si apus racoros pe creste. mi-i dor de munte.
Archive for August, 2008
imi plac noile inceputuri, chiar si cand e vorba doar de casa noua.
Uzina s-a mutat si de-acum ma pozitionez intre Piata Romana si Piata Victoriei.
imi place pentru ca-mi reasez lucrurile in dulapuri verzi si noi; biroul e mai mare si am spatiu sa respir.
cum nimica nu vine si fara o parte intunecata, nu mai am gradina
m-am aliniat la robotitul in cladire standard de birouri.
altfel: e aglomerat aglomerat pe-aici si restaurantele-s pitite.
The Hobbit - precede ca actiune Stapanul Inelelor.
pentru ca batalia din ultimul film al trilogiei nu permitea o continuare, mi se pare corect sa se ajunga la realizarea unui film care sa continue invers povestea. Bilbo Baggins, vrajitorul Gandalf si lumea imaginara Arda, se intorc au inceput filmarile cu termen de lansare 2009.
io-s curioasa de ce va iesi.
e boala grea.
mi-e imposibil sa mai spun nu cand sunt rasfatata si primesc ce-mi trebuie.
cand ma gandesc la rasfat ca-i temporar si efemer, mi-e si mai usor sa devin dependenta si sa ma las leganata de valul asta intr-o plutire dulce.
nu vreau sa ajung la mal sau sa cunosc detalii ce m-ar putea trezi si nici nu vreau sa stric totul cu nevoia mea de a simti din ce in ce mai mult.
asa ca rog publicul amator de distractie sa-mi tina pumnii!
zana buna rasfatata
It’s always a dilemma for you when you meet someone who is good with language and also able to make you laugh. You can enjoy your time with such a person, but the conversations may leave you feeling empty. You want more depth, intensity and passion. Ask, and don’t take no for an answer.
Intr-o dimineata inainte de lupta Stefan cel Mare aduna armata si intreaba: -Cine a baut aseara? Niciun raspuns. -Cine a baut aseara intreaba a doua oara. Tot niciun raspuns. -Cine a baut aseara intreaba nervos a treia oara. Din formatie iese un soldat pirpiriu si spune: -Eu MARIA TA! -Hai sa ne dregem, ceilalti la LUPTA!!
ieri am circulat la suprafata cu transportul in comun…si credeti-ma pe cuvant :)))) e periculos.
am asteptat tramvaiul pe la orele 21. a sosit intr-un delir muzical incredibil: vatmanul dezbracat pana la brau, avea in cabina un CD portabil dat la maximum. piesa de rezistenta: blues de amor din anii 80..imi scapa titlul. pana la destinatie am trecut prin alte 3 genuri muzicale: dance, pop, hip-hop. rasuna tramvaiul verii in noapte si din fiecare statie ridica oamenii care izbucneau in ras
la orele 22.30 am decis sa-mi incerc puterile cu un troleu. eram singura pasagera. io draguta in rochita portocalie, proaspat parfumata si cu smacuri colorata. el un conducator de troleu serios. dupa 2 statii din care nu a urcat nimeni, omul s-a decis ca o domnisoara seducatoare ca mine are nevoie de muzici.
si a dat drumul unui post de radio, cat de tare se poate! (nu era guerrilla)
DE JA VU
:))))))))))))))))))))))
ma rezum la metrou unde vatmanii se dedau doar la zgaltaieli si confuzii de statii….nu la petreceri in trafic cu dedicatii muzicale.
zana buna subterana va ureaza drum bun!
Poofik - Scroller arcade A classic 2D scroller in a forest/caves setting. A small raccoon is the main hero of this game.You need to lead him to his treasures hidden in mines. Gameplay is similar to that of any other arcade scroller, i.e. collecting bonuses, avoiding contact with enemies and so on. To finish a level you need to reach the EXIT sign.
cand am ajuns de la mare in toiul noptii, prietena mea mi-a spus: uite…cad frunzele!
am parcat langa un plop frustrat, care-si azvarlea frunzele pe jos si ne demonstra ca vara s-a incheiat.
mai sunt doua saptamani…dar in care din ce in ce mai mult vor aparea in calea noastra covoare de frunze uscate. motivul e acelasi ca anul trecut: mergem catre toamna cu ochii la soare imbracati in galbenul codului de avertizare impotriva caniculei si cu gandul la must
Emotie de toamna
Asculta mai multe audio Muzica »
..m-apropii de pietre si tac
Iau cuvintele si le-nec in mare
Suier luna si-o rasar si-o prefac
Intr-o dragoste mare.
ne-am schimbat locul de plaja in Vama Veche.
acum e la El Comandante/Corsarul unde-i rara lumea si se prefera muzica mai buna combinata cu tineri mai de varsta mea.
din cauza stancilor nici nu sunt badarani in mare iar io cu incaltarile de balta survolez bolovanii subacvatici fara deranj.
in weekendul asta valurile au fost frumoase, marea calda si soarele prea puternic (plus alge si alte neplacute surprize lansate de poporul din stanga).
as fi ramas acolo; in fiecare zi sa bem cafeaua dimineata pe malul marii. cu intrerupere de baie rapida pentru primul strat de sare. sa ne citim cartile sau/si sa ne jucam tablele cu cine se nimereste apoi sa mancam ciorba de peste.
la Stuf e prea aglomerat pentru noi si ne-au ajuns inghesuielile.
zana in saramura va doreste noapte buna!
anul acesta am consumat ceva concerte.
plangeri inregistrate, general valabile si exemplificate:
- nu mai suport jetonarea; este un proces lansat la Bestival anul trecut. acolo s-au intamplat toate cu bun simt si grija fata de noi, platitorii de bilete.
anul acesta s-a schimbat: au furat poporul cu jetonul; cum e posibil sa platesc un pahar de apa mic cu 2 jetoane aferente a 5 lei? pe bune..e penal. numai in Vama Veche se mai gasesc asemenea scoruri.
- in incinta nu ai voie cu nica de-acasa. corect..dar daca am o inghetata inceputa deja in mana as vrea sa nu stau afara intre jandarmi ci sa intru cu ea…caci fireste o termin - la 40 de grade se topeste instant. ne-au tinut cu inghetata la intrarea in Stustock. nu ai cu cine .. ba vere!
- sticla de apa plata la Stufstock mi-au dat-o fara dop ca asa e regula. si cam am imprastiat-o pe jos..imi tot cadea pe campul ne-nivelat.
- mancarea foarte scumpa…ne asezam intr-o incinta concertistica si pretindem sa mancam la niste bani decenti; nuuuuu, jaful e in apogeu..lasa ca daca au platit zeci de lei ca sa intre, vor plati si ca sa manance/bea..fraierii.
asta nu-mi place; porceala in incintele concertelor unde nimeni nu mai e cinstit. totul e fortat pe fata si ma intreb cum se vor schimba lucrurile daca nu se taie bon si nu exista condica de reclamatii??
pacat ca nu importam pe langa formatele occidentale si grija fata de public 
a doua seara de festival a fost cea mai importanta pentru mine
am ajuns in incinta la Exnn - au fost ok;
lume destul de putina si asta mi-a dat ocazia sa ajung in fata scenei unde urma sa performeze Deus.
lucru facut. am avut parte de un concert intim. solistul mi-a luat mintile cu felul lui de a se lasa purtat pe piesele instrumentate cu deosebita placere. trupa a raspuns unui public ce-i cunostea versurile. io - vrajita! m-am gandit sa-i rapesc si sa-i iau la mine-acasa … pe toti!!
Kultur Shock - un ritm zdopsizdupcist; versurile cantate (a se citi urlate!) in tot felul de limbaje dupa poftele producatorului trupei; punere in scena interesanta, vioara zmucita si frezuri taiate cu ciobu (expresie preluata de la Bagheera) galagie si reactie de la publicul deja satisfacut de Deus;
restul band-urilor le-am ratat din pricina de umezeala, racoare si somn necesar.
ps: in The Pixels a cantat Gicu (ne-am revazut pe campie :) ) si daca vreti sa stiti si-a facut studiou de inregistrari.
ultima seara a fost dedicata unui consumator special: jazz-arii
Farfarello - s-au intrecut! foarte bine armonizate instrumentele si un ritm ametitor in care ne-am integrat cu totii;
Duo Harry Tavititan@Cserey Csaba - respect! asa m-au incalzit cu talentul lor. poezie intre doi muzicieni seducatori;
Jean Luc Ponty & His Band - un spectacol cu prestanta; vioara, jazz si ceva rock. mi-a placut felul foarte cuminte de prezentare; discutiile cu publicul despre eclipsa de luna care a inceput odata cu primele lor acorduri; am avut sentimentul ca asa o vom tine toata noaptea. lipseau sticlele de vin si paharele inalte invaluite in fum parfumat de trabuc. in fata scenei reactiile erau tipice cunoscatorilor de gen: Bravo in slow-uri, aplauze in final nebun de sunete si inganarea rasfatata specifica jazz-ului modern.
cred ca se pretau mai bine intr-un spatiu inchis cu un public select; parca nu s-au potrivit cu Vama Veche a adolescentilor care tabaceau nisipul si au refuzat sa vina la Marina Parc pentru a asculta cativa muzicieni ce-si iau pasiunea in serios.
la final un festival care a iesit bine. plangerile urmeaza in postul urmator.
Konqistador - prea metal pentru gustul meu
Survolaj - s-au prezentat bine; “Cine iubeste si lasa..” in varianta rock’n'roll…lung si zgomotos, prea ritmat si nu am simtit suferinta solistului. poate omul nu a suferit niciodata din dragoste ca sa ne dea noua sentimente dintr-astea.
Apocalyptica - frati buni cu Metallica; dealtfel au cateva cover-uri speciale; muzica simfonica impreuna cu trash metal. prea greu pentru mine; ca spectacol frumos. 4 violoncele si baterie plus plete blonde rotindu-se in vant.
Air Traffic - o surpriza foarte placuta pentru mine; sunt prieteni buni cu Coldplay; de aceea deja vu de ritm si dans pe toata cantarea; iata ce pot face niste pustani cu instrumente scumpe: show la Stufstock 6. ne-au dat sufletele lor de adolescenti..placut mult.
The Amsterdams - foarte bun sunet; costume pe inglish ca si versurile. indie cantat cu grija si atmosfera de loft
plaja e plina; marea calda si soarele puternic; Vama se umple caci in seara asta se aude Deus (pentru care ajunsei si io aici).
va pupa zana bronzata !
scrie ca eclipsa totala de soare din 1 august a fost una cu efecte devastatoare in toate zodiacele. nu mi se pare-a fi asa…dar cica sa credem ce zic astrele.
noaptea trecuta a plouat cu stele (meteoritii au avut petrecere!)
in ciuda acestor manifestari nemaintalnite pana acum pe cerul nostru-ndepartat (sau neobservate de mine pana azi), fiecare zi e la fel de surprinzatoare in afara Uzinei. deci si prin urmare nu sunt majore modificarile.
ne anunta specialistii ca mai e o eclipsa, partiala de data asta si de luna, in noaptea de 16 spre 17 august.
o voi privi de pe malul marii
ps: asta e ultima pentru 2008…deci gata cu stelele date peste cap!
“multumesc pentru ca iti pasa de mine, desi sunt asa de dificil”
m-a topit cu asta.
sunt raspandita in mii de fluturi colorati si ma indrept in acelasi timp spre toate zarile care-s acum posibile.
stiu ca peste ceva vreme va redeveni o ramura uscata in sertarul de la umbra, dar ce conteaza daca a putut vedea si spune multumesc exact atunci cand am avut eu nevoie de asta.
nu mai conteaza decat obrajii inrositi de drag si cuprinsurile zambetului meu.
cu placere
restaurant din toate punctele de vedere.
pe langa atmosfera boema impusa de vioara, orga si decoratiile interioare este vorba despre felul in care esti servit si mai ales despre incredibil de gustoasele retete pe care le pastreaza. imi place la nebunie sa mananc acolo.
in alte locatii de gen..tot scartaie cate ceva in vreo parte; aici e un exemplu de industrie perfecta in ceea ce priveste servirea, calitatea mancarii, prezentarea si felul in care te simti. e un fel de escapada savuroasa mai ales in timpul orelor de pranz. s-a intamplat ca am ajuns acolo azi si sunt impresionata de ce fel de ruptura a produs pranzul in car chiar si fara bere
un pas inainte nu inseamna ca e mult.
e important sa-l simt, sa-l pot aprecia ca pe 200 de pasi inainte, ceea ce e mult mai greu. aprecierea mi-e dificila cand e vorba de un pas si mai usoara cand ma refer la un drum intreg.
dupa un pas inainte nu se stie daca urmatorul va fi in aceeasi directie; poate fi catre stanga, sau cealalta stanga sau inapoi. poate fi un pas bun sau infuriat, poate fi incolor si/sau parfumat… e oricum tot un pas care-si gaseste rostul intr-un sir mai degraba decat in importanta lui luata separat si ca atare.
un pas inainte schimba felul de a judeca lucrurile care-au ramas in acelasi loc. ce bine daca totul in jur s-ar deplasa in acelasi pas cu mine…ar fi un dans sincronizat si-atunci plictisitor? fara surprize? atunci mai bine fara sincron..
ma intorc la improvizatia care-a dus pasul inainte si pot cu tot sufletul sa spun ca o doream si ma incanta!
mai povestim cand ajung la al 187-lea pas..asta daca va dura atat poteca asta..
“In the land of women”
“My Mom’s new boyfriend”
doua bucati de filme usoare…ca dupa un weekend la mare
fata asta ma bine dispune tot timpul!!! o iubesc.
mi s-a nazarit ieri seara ca o asemenea zi, poate fi doar libera
asa potriveala de cifre rotunde si atatea cerculete solicita urgent deplasare catre mare (ori munte) si nu pot a-mi refuza nazareala.
sfarsit de saptamana rotund va doresc!
Recent Comments