respir in jurul meu teama de criza, mai ales de inceputul anului viitor. mai toti isi pun intrebari despre ce si cum va fi, despre ce domeniu va rezista la valul de disponibilizari, despre cum se vor schimba toate dupa alegeri, despre cine incotro o mai poate lua. unii se schimba in sensul cainesc al caracterului si io sper intr-o revenire a lor cel putin in ton cu economia nationala.
pe de alta parte, la un pol direct opus, in hypermarketuri e plin, atat de plin incat sunt cozi interminabile si stocuri lipsa; centrul vechi are barurile pline desi preturile sunt mari; in Maramures majoritatea pensiunilor sunt ocupate deja; planurile de revelion din jur sunt cu deplasare din tara; deci niste bani tot mai avem pe aici, pe acolo.

Loading …
acestea sunt doua fenomene extreme care ma bulverseaza.
pufica inspre noiembrie cu gandurile.
cand revad fosti colegi de liceu si ne punem pe istorii de acum 16 si ceva de ani, simt regretul ca vremurile acelea sunt complet si definitiv incheiate. privesc felul in care ne-am schimbat raportandu-ne la acele zile. nu sunt sigura daca varsta ne mai permite sa o ardem adolescentin da e clar ca asa tindem sa procedam. vorba lunga e despre experiente si ce facem cu noi de-acuma insa ramane la stadiul de vorba. ce traim seamana cu pitulusu’ din copilarie: cine si ce e dupa colt nu poti ghici, poti doar sa te lasi in voia jocului in speranta ca toti cei implicati vor sa se distreze. speranta strivita insa de orgolii tampite, caractere demente si situatii pocite. imi este draga revederea orisicum
cu toate astea pe mine nu ma deranjeaza si-s cazuta la pace cu parcursul.
pufica
recunosc bandajele de pe mana dreapta ma dispera.
dupa 2 saptamani, speram azi sa scap de ele insa mi s-a prelungit termenul pana luni.
de-aia orice subiecte imi trec prin minte se inabusesc in tifon si betadina.
puf.
in saptamana trecuta am supravietuit fara net. nu a fost simplu. a trebuit sa ma intorc spre toate orizonturile mele, sa ma log in la mai toate gandurile care mustesc sau trec rapid in mintea mea midocalmata.
zarile sunt asa cum le-am lasat in alte vremuri cand departarea de virtual a fost voita: unele insorite de viitor, altele amortite in penumbra trecutului, unele adormite in linistea intunericului uitarii. asa ca am restartat cateva detalii, cu drag. jocul a fost periculos caci mi-am amintit si placutul la fel ca si neplacutul. sunt zile ramase in Craiova, legate de cei care inca sunt acolo (sau nu) si se ivesc intamplator acum (exclud prietenii care sunt tot aproape) culmea e primirea unor telefoane din senin…de fapt tot via virtual, facebook lucrand intens la spontaneitatea lor; au fost zile si/sau nopti, inserari sau dimineti cu promisiuni, vise, dorinte si proiectii, petreceri si personaje ramase acolo in timpurile lui 1990siceva. promisiuni ce daca m-ar fi capsat m-ar fi skip-at acum in alta lume cam fara blog.
explorarea in somnambulul petrecut candva m-a lasat cu pofta de a ma intinde in zarea luminoasa ce se asterne inainte si a astepta cumva-ul sa se inregistreze in prezent.
ps: mi-a fost o saptamana doar de mana stanga si de-aceea de-a-ndoaselea apar toate.
maine e prima zi de frig. semn de iarna, fular si geaca cea groasa.
in capitala 10 grade C ziua si -1 noaptea.
la Sibiu 5 ziua si -2 noaptea.
sper intr-un weekend insorit, inca de azi cand tot mai ploua.
in ultima vreme m-a prins virusul vizionarii serialelor TV in stil avalansa: serii intregi odata. adesea auzeam prietenii loviti de Lost. mi-e greu sa-l pornesc si-l evit. am inceput cu House..cateva episoade; apoi Prison Break care a fost abandonat dupa vreo 3
urmatorul fiind Rescue me ce m-a prins. Californication nu mi-a placut pt ca nu inteleg genul de actiune din jurul unui distrus notoriu care pretinde ca-si vrea nevasta inapoi da face praf tot ce prinde…ce m-a foarte captat insa a fost Heroes…super invarteala de caractere, timp, spatiu si ce ador eu: abilitati extrasenzoriale. tot weekendul asta am privit, cu pauzele de masa, casa si bandaje.
ps: degetul e spre bine.
04 octombrie 2009, seara tarzie si o scurta plimbare spre magazinul din colt dupa citronade. deschid usa liftului si fara sa fiu neaparat atenta la inchiderea ei simt o taietura peste degetul mainii drepte. AU!!!!!!!!!!
ajung sus:curgea putin sange din unghie - practic mi-a prins-o usa liftului.
dimineata am alergat intre spitale in greva, spital privat unde nu functiona radiologia din motive tehnice si unitati particulare unde desi ai o urgenta vizibila - degetul 3 tumefiat pe-o parte si vanat pe partea unghiei, calitatea de neabonat te exclude de la o radiografie cu plata.
intr-un final spitalul unde am abonament de la Uzina imi confirma ca pot merge la radiografie: acolo insa coada mare; dupa jumatate de ora m-au intors la urgenta pt consult (alta coada de alta jumatate de ora)unde s-a clarificat faptul ca am traumatism prin strivire deget 3, m-au retrimis la radiologie si dupa ce am asteptat o noua jumatate de ora sa intru si inca 15 minute dupa iradirere, am primit diagnosticul: “la nivelul falangei distale deget 3 drept se pun in evidenta solutii de continuitate cu aspect de fractura cominutiva fara deplasarea fragmentelor fracturate. Fara modificari notabile la nivelul articular”. dupa vizitele la spitalul din 1 Mai, Piata Romana si rezultatul obtinut pe Grivitei, am aflat ca doctorul specialist se afla in clinica de la Favorit si ma vad cu el la 7.
ce pot sa spun e ca ma doare tare si ma intreb cei cu urgente grave, de viata si moarte, cum s-au descurat in prima zi de greva nationala?
vom afla prin statistici seci intre 2 stiri despre politica distructiva pe care o tot votam.
2009
un film perfect.
casting, situatie, costume, machiaje, actorie, efecte.
nu stiu cu ce sa incep mai intai in a lauda ce am vazut. inca odata Pedro Almodovar ne loveste cu o istorie pasionala, complicata spre telenovelistica
sensibila, delicata, imprevizibila.
un personaj cu doua identitati - Lluis Homar, o femeie senzuala - Penelope Cruz, o femeie care iubeste neconditionat - Blanca Portillo si cateva caractere puternice dar si vulnerabile in acelasi timp.
nu va descriu firul povestii pentru i-as diminua insemnatatea.
Recent Comments