am ajuns la concertul Grimus prin Dragos 
merci! pentru ca am auzit o trupa foarte bine pregatita care a dat emotie, suflet si inspiratie celor adunati la MTR aseara. rock alternativ livrat cu pasiune de trupa venita de la Cluj! aveti o mostra din ce am auzit live aseara (au niste super piese noi):
Archive for February, 2010
despre discretele scapari ale sistemului limbic = sediul afectivitatii, memoriei de lunga durata si al imaginatiei.
Farid Fairuz este parte consistenta a unui proiect de biografie fictionala in care limita fragila dintre discursuri personale si imaginare si constructia identitatilor multiple sunt chestionate intr-un demers care vorbeste despre spatiul public din Romania.
acestea sunt descrierile oficiale ale spectacolului a carui avanpremiera a fost azi - si am reusit sa ajung.
experimentul este o suma de energii curajoase si ne trimite mesaje sub forma de tornada. prin ludic si industrial, prin atitudine si senzorial ne transporta fortat, brusc, intr-un univers colorat, aromat si presarat de trupurile emotive ale celor 5 spirite care raspund invocarii mariei sale guru Fairuz: Sybilla, mama Shipton, Carmen Harra, Vanga Dimitrovna, Mi-Fei. intra toata lumea, ramane cine poate receptiona intregul.
feerie extrasenzoriala in premiera mondiala. trebuie sa mergeti sa o vedeti.
in fiecare zi aud de cancer. ma ingrijoreaza asta pentru ca ne reduce de la stadiul de oameni cu vise, dorinte, dragoste la acela de oameni care pe langa drama personala simt cu adevarat disperare caci tratamentele sunt mai mult decat costisitoare. recent un prieten mi-a spus ca are in familie un asemena caz, foarte grav de cancer limfatic - o forma care poate fi vindecata. pretul este insa mare pentru orice salariat: 140.000 Euro; din fericire lipsesc doar 80.000 Euro. pentru Cristina, s-au adunat multi si au pregatit o campanie de strangere de fonduri: rezultatul: 35.509 Euro adunati. mai raman 44.491 Euro de care are nevoie. facil este felul in care puteti dona: prin sms la 879 - atentie valabil pana pe 28 februarie. NUMERE TELEDON APELABILE NUMAI IN RETEAUA ROMTELECOM
Pentru 2 Euro: 0900 900 652
Pentru 5 Euro: 0900 900 650
http://cristinalilianadinu.blogspot.com
trimite acum un sms ca sa vedem cu cat o putem ajuta, pe ultima suta de metri caci momentul intalnirii cu sansa la viata este foarte aproape..
ps: nu ma mir ca Dumnezeu e ocupat cand vad atatea cazuri cu adevarat devastatoare.
mi-ar placea operatiunea sa fie posibila din doar doua manevre si in zilele noastre. sa uitam instant. la comanda. fortat. din pricini chiar si straine noua. doar pentru ca trebuie.
2010
mi-a placut foarte muuult. combinatia de secol 21 cu mitologic a fost reusita. efecte speciale frumoase, replici de bun simt, fara exagerari in ciuda conversilor zburatori cum ar fi daca intr-adevar ar exista descendeti ai zeilor si cum s-ar adapta ei vietii alaturi de noi? muntele Olimp este accesibil printr-o cladire celebra a Americii iar Hades este rocker. Logan Lerman, fiul lui Poseidon, poate fi noul Harry Potter. urmeaza si alte povesti din viata semizeului? nu numai ca nu m-am plictisit dar m-a acaparat cu totul. Uma Thurman, Pierce Brosnan se afla si ei in roluri cat se poate de diverse si departe de a fi principale.
ps: filmele fanteziste ma incanta la orice ora asa ca poate-s doar subiectiva.
2010
in filmele post apocaliptice observ cateva directii identice: oamenii sunt salbaticiti si nu-i urma de tehnologie revolutionara, razboiul lasa degenerati p-afara dar si oameni cu o calitate speciala: determinarea de a face numai bine! ce nu s-a potrivit cu logica mea e ca ideea de a merge pe jos spre vest este fortata pentru ca unii au mijloace de transport in jur si totusi el isi foloseste doar picioarele in baza unui scop altfel, nobil. Eli are avantajul lui Denzel ca sa zic asa, caci se dovedeste a fi un personaj misterios, intelept, un razboinic mistic inzestrat cu credinta. Solara insa e o pitzi a vremurilor ei care aduce necazuri. in final e salvata de scena in care preia misiunea lui Eli - doar ca nu m-a convins pentru ca pe langa dezavantajul de a fi o domnisoara singura intre nebunii planetei, ea nu prea se pricepe cu luptatul totusi in final binele invinge!
Eli: People had more than they needed. We had no idea what was precious and what wasn’t. We through away things people kill each other now.
revenita de la petrecerea lui Robert (un tanar seducator de 8 ani) am vrut sa raspund Elenei si lui Ovidiu si iata ca nenea Wordpress a decis cum ca ma grabesc si mi-a dat un sfat: mai domol. ah nenea Wordpress cum le nimeresti dumneata dincolo de virtual! rapiditatea cu care obisnuiesc sa ma exprim este surprinzatoare chiar si pentru mine.
pentru “A face dragoste”:
A atenta cu smârdanul la clocitoare.
A duce busteanul la castor.
A baga hiriboiu in sovârnoaga.
A baga lebarul în traista.
A da la crete.
A baga osul in ciorba.
A codosi.
A parca shorloboanca.
A face o memeaca.
A baga milogu-n traista.
A sparge scoica-n doua.
A baga soseta pe clanta.
A largi pestera.
A subtia smantana.
A canta la cimpoiul cu bile.
A impinge molozul la deal.
A babardi.
A fucula.
A baga-o intre ghilimele.
A burdusi.
A da la pispirica.
A da cu fruntea-n buric.
A face dârla-dârla.
A trece postalionul prin stramtoare.
A face buru buru.
A pierde morcovul in padure.
dincolo de hazliul expresiilor imi pare tare rau pentru multele cuvinte autentice pe care le pierdem…
regret ca nu am prins zilele astea stirea despre Dragos Bucur care a primit trofeul “Shooting Stars” la Festivalul Filmului de la Berlin! ma bucur pentru recunoastre si sper sa fie un pas inainte in evidentierea internationala a talentului lui.
Jury’s comment: “This is an actor who reminds one of the Pied Piper; he devotes such intensity to his performance that the audience has no choice but to follow. With great precision, he portrays the inner conflicts of his characters and the effect is mesmerizing.”
rural:
- În prispa (online)
- Sunt la prashit (busy)
- Plecat la oras (stepped out)
- Îmi bat nevasta (be right back)
- Iesit la poarta (not at my desk)
- Mi-am luat mobil (on the phone)
- Sunt cu vicleshug (invisible to everyone)
- Doborât de bautura (offline)
Petru este unul dintre cei care va fi iubit. se vede din tot ce au scris adorabilii parinti pe blog! si iata ca a venit pe lumea cea reala si se vede ca e gata pregatit si nerabdator sa ne arate ce poate! felicitari si asteptam pozele de-acasa din cuib
declar public ca sunt dependenta de soare, muzica si dragoste. de fiecare data cand ma prinde o raza de soare dupa zile de nori si ceata, ma simt ca o floare…intotdeauna cand aud muzica mi se schimba starea de spirit iar despre a treia dependenta vom vorbi intr-un episod viitor..
am muzici.
imi doream de cativa ani sa il vad in concert pe maestrul Johnny Raducanu. citind duminica din intamplare ca se desfasoara iarasi in Laptarie .. m-am dus. pur si simplu nu am cuvinte sa va descriu starea, placerea, adoratia pe care o castigi cand il vezi, mai ales in compania prietenilor. talent in stare pura. placerea de a canta, pasiunea de a dezvolta sunetele prin operatii asupra instrumentelor, improvizatia, personalitatea.
v-am extras ce-am gasit disponibil pe net, dar sugestia mea e sa mergeti sa vedeti magia asupra pianului, calitatea grupului in ciuda varstelor venerabile si sa capatati emotii de la fata locului, macar pentru geniul lui. stiu sigur ca asa veti putea rostogoli sentimentele exceptionale si inlauntru de suflet..candva.
am auzit ca si-au modificat instrumentele pentru a ajunge catre un perfect absolut in ale jazz-ului. si unele aratau ca atare si se auzeau diferit. i-am vazut cu cata satisfactie au adunat instrumentele chiar daca publicul ramasese putin in mijlocul noptii si-mi imaginam cum i-as scoate la o masa lunga de duminica sa-i las sa-mi povesteasca de-ale vietilor lor.
de obicei participa, alaturi de Johnny Raducanu, Teodora Enacahe, Alin Constantin – saxofon, Marian Georgescu – chitara, Nicu Dumitrescu – trombon, Paul Man – tobe, Pedro Negrescu – bas.
sunt la seria 5. din motive tehnice vad cate un episod pe saptamana. asa ca incep sa adun si concluzii: pe langa faptul ca e primul film in care sunt roluri secundare de barbati blonzi - ceea ce mai rar, domnii din rolurile principale executa activitati de succes gen: sex toti cu toti in cele mai incurcate combinatii. pe acest scenariu mi-a fost usor acum 3 saptamani sa spun ca Tommy a fost “tradus” de Janet cu varul Jimmy. si asa iata ca in seria 5 Tom ajunge de fapt o victima a vulnerabilitatii femeii neglijate de sot. sa fim seriosi! in lumea noastra unele neveste isi varsa furiile inainte de a produce 3 copilasi. telenovea cu replici bune si umor.
o votez in continuare pe Sheila in rolul preferat
C’mon C’mon…
ps: se va termina in 2011. Dupa ce se termina sezonul actual 5, vor mai fi 19 episoade – probabil 10 in 2010 si 9 in 2011.
2007
habar nu cunosc actorii dar povestea m-a cucerit. o mica incurcatura amoroasa care starneste decizii complicate. un Paris in care ploua si o intamplare finala fericita care ne lasa pe noi sa gandim cum s-a incheiat, fiecare dupa masura pe care-o are in traista. intalnirile ce ii intaresc deciziile au fost putin exagerate insa toata desfasurarea mi-a devenit familiara caci era dintre ale noastre de zi cu zi. concluzia finala este ca daca doresti o dragoste magica, trebe sa capeti niste intelepciune si sa ai in dotare multa rabdare dragut.
2008
este a doua oara cand vad acest film. ma impresioneaza cum joaca Penelope Cruz povestea de dragoste si cum ajunge teama sa fie dusmanul real al celor implicati in ea. Ben Kingsley reuseste sa aduca stare barbatului independent daramat de un amor inceput ca oricare altul, cotidian, si devenit esenta a vietii lui. atmosfera, muzica buna, final coplesitor.
asa cum reusim sa vedem numai ce ne pasa, in exact acelasi fel suntem orbi la restul care se petrece. focusul nostru este alterat de cele mai ciudate intruziuni, adesea sociale, cateva provenite din dementa proprie si atunci in ce anume mai poti crede cand vezi cum perspectiva ta e diferita de a celui din apropiere? cum sa argumentezi ca la tine e peisajul colorat cand ti se reproseaza doar alb negru? inteleg ca ne pastram fatadele sociale cu scopul de a proteja continutul din spatele lor. e tot un fel de teama. si tot cu intimitatea se impleteste. fatadele sunt spoibile cu toate vorbele superficiale posibile in lume si-atunci de ce sa cauti sa treci de ele? doar de dragul distractiei? parerea mea e ca cine vrea sa vada si sa auda, trebe sa se aseze in fata, cu toatele cele deschisele. am zis.
Recent Comments