2008

Scrise printre alte randuri

Buna Ovidiu,
multumesc pentru complimente.
Vreau sa spun ca ma surprinde intelesul descris de tine mai sus. Si inca o data mi se confirma teoria prismei: fiecare filtram viata prin propriile prisme - unice ca si firea noastra.
Intelesul pe care-l credeam evident pentru toata lumea si pentru care am ales citatul ca headline de blog este urmatorul: eu sunt (ma refer exact la prezentul catre care caut sa ma concentrez) ceea ce imi aduc aminte despre mine: o persoana buna, vesela si prietenoasa.
Ce spui tu pare a fi un fel de: eu sunt amintirile mele…si nu la asta ma gandesc atunci cand recitesc textul lui Nichita, ci la faptul ca eu uit momentele cand mi-a fost greu, in aceeasi masura ca si pe cele cand mi-a fost bine :) si imi amintesc selectiv anumite sentimente care de fapt insumate se transforma in ceea ce sunt in prezent.
Nu vreau sa aberez foarte mult, si sper ca intelegi ce spun.
Sunt acum ceea ce imi amintesc: tot ceea ce a avut un impact suficient incat sa-mi intareasca/infirme o convingere in baza careia aleg sa traiesc fiecare zi.
Cam asta simt fata de acest headline.
Pufica

Pui problema foarte transant pe un subiect foarte complicat.
Cred ca suntem un rezultat intre experiente, amintiri si karma. Fireste ca functie de situatie o influenta e mai evidenta decat alta si idealul ar fi sa cunoastem si sa controlam.
dar imi suna straniu ce am scris: nu am deveni roboti daca am controla? si nu s-ar reduce la zero imprevizibilul din viata noastra?
prefer sa nu controlez anumite mecanisme interioare si sa le las sa-si dea masura cand poftesc…iar intelesul a ceea ce se intampla sa devina evident atunci cand chiar trebuie. 

10-11 Nov 2008 pe Ovidescu.ro 

daca nu ma lasasi sa fiu copac, imi veni ideea de a fi soare: sa ard in legea mea fara sa priceapa lumea care-i treaba, dar sa se bucure de caldura chiar cu riscul de a ma injura cand ii ard de furie pe burti!!
sa fiu adorata si imposibil de atins!

21 ianuarie 2008

In vizita la Manolo!